OMUL IN PLUS
4 Februarie 2007La capitolul acesta sunt expert iar situatia mea este patologica. De la primul pas, dupa ce ies din apartament, ma simt in plus.
· Faptul ca o vecina grasa nu poate urca pe scari pana nu ajung eu pe palierul de jos ma face sa ma simt in plus. Nu m-am indoit niciodata de faptul ca ea are o parte din ea in plus. Sunt ferm convins ca eu sunt de vina, eu am iesit prea repede din lumea mea si stau in fata lumii ei. Poate ca am dreptate, am si eu 90 de kg, vrand-nevrand! Dar am si aproape 1,90m deci sunt…aproximativ binedistribuit.
· Ma urc in masina si ajung la prima intersectie cu prioritate de dreapta. Ma opresc desi am prioritate. Sunt in plus. omul in plus. Nu cred ca am fost niciodata omul in minus. Ce senzatie trebuie sa ai cand esti, omul lipsa!! "OMUL CARE NE TREBUIE", "OMUL LIPSA"- uite cateva slogane electorale bune. Copii la gadinita ar trebui sa raspunda la intrebarea celebra "ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?"- "Eu vleau sa fiu omul in minus"
· Trec pe la o Galeria de arta sa imi ridic banii pe cateva icoane vandute la Pasti. Directoarea e o scorpie care poarta ochelari anti-artisti. Adica lumina care ar trebui sa ajunga, reflectata de pe corpul nostru, la retina ei este respinsa de catre ochelari. Adica nu ma vede, nu a mai facut inventarul, contabilul a incurcat actele, vino
maine. "VINO
MAINE" poate fi si el un slogan politic.
· Trec si pe la Facultatea unde am terminat acum doi ani (nu am dat licenta) ca sa vad daca o sa organizeze in februarie anul viitor sesiune de licenta. Secretarele tocmai si-au achizitionat echipament de machiaj de la o distribuitoare Oriflame. Asa ca nu ma vad. Vad doar cateva riduri pe fetele lor. Si ce crezi ca mi se intampla? Devin pentru o secunda Omul Lipsa. Sunt tocmai omul de care are nevoie distribuitoarea Oriflame. "Nu vreti sa cumparati ceva pentru sotia dumneavoastra?" O secunda ma despartea de senzatia pe care mi-o dorisem atat! "Nu multumesc, i-am raspuns, vecina noastra de la parter este directoarea de la Oriflame asa ca sotia mea este aprovizionata tot timpul"
Martie 12th, 2010 la 16:03
Multumirile sunt reciproce, Mayra
[Reply]
Martie 12th, 2010 la 16:03
Numa’ cât am terminat de citit trilogia "Batalioane invizibile" a lu’ Tupan si dădui peste blogu’ tău…
)
[Reply]
Martie 12th, 2010 la 16:03
iata un blog numai bun de gustat in liniste , in tihna , in semiintuneric .
multumesc pentru gazduirea in casa gandurilor tale
[Reply]
Martie 12th, 2010 la 16:03
Pune-ma la curent…ce legatura are trilogia cu blogul meu!?
[Reply]
Martie 12th, 2010 la 16:03
Mi-a placut textul tau despre Omul Lipsa, Omul in plus…desi, daca acceptzi o sugestie (se intampla sa sune mai precis) eu as folosi termenul de Omul invizibil…si mama, mama, ce invizibil devii cand esti artist, sarac SI batran…
Te rog sa ramai timid, Nicu! nu e, in opinia mea, un progres, sa devii agresiv si nesimtzit ca unii bucuresteni (la unii e doar o fatzada care ascunde timiditatea, ca sa nu fie calcatzi in picioare de cei care sunt CU ADEVARAT nesimtzitzi si agresivi…si sunt destui). Eu am o manie, il tot citez pe batranul Ibraileanu, pe care l-am descoperit in Adolescentza si care m-a ghidat, oarecum, in viatza. El spune:
"Tu crezi că, dacă ai vrea, ai putea să începi chiar de azi să fii minciunos, linguşitor şi crud, ca să poţi triumfa în viaţă. Credinţa că poţi reuşi să ai defectele pe care nu le ai este o iluzie tot atât de vană ca şi aceea că numai dacă ai vrea, ai putea să cânţi ca Tamango."
cu simpatie, danu
[Reply]